Radio Mania

Diverse

Sfinții Constantin și Elena: Semnificația Sărbătorii, Tradiții și Superstiții

Sfinții Constantin și Elena: Semnificația Sărbătorii, Tradiții și Superstiții

Sfinții Constantin și Elena: Semnificația Sărbătorii, Tradiții și Superstiții

Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă sărbătorește pe Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena. În timpul domniei lor, creștinismul a cunoscut o mare înflorire în întregul Imperiu Roman. La Ierusalim și în alte locuri din Palestina, la Antiohia, Tyr, Nicomidia, Roma și alte orașe, s-au ridicat biserici impunătoare.

Sfântul Constantin cel Mare: Primul Împărat Roman Creștin

Sfântul Constantin cel Mare s-a născut pe 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi Niš, în Serbia). Fiul lui Constantius Chlorus și al Elenei, a fost proclamat august în anul 306, după moartea tatălui său. În 325, îi conferă mamei sale titlul de „Augusta”.

Drepturile Acordate Bisericii de Constantin

În 313, după victoria asupra împăratului păgân Maxențiu, Constantin a emis Edictul de la Milan, prin care creștinismul devine religie permisă. Constantin a scutit Biserica de impozite și i-a acordat dreptul de a primi donații. A ajutat episcopii cu sume mari pentru construcția de biserici și întreținerea clerului și a dăruit Bisericii dreptul de eliberare a sclavilor. El a eliminat pedepsele penale precum răstignirea, zdrobirea picioarelor și stigmatizarea.

Prin legea din 321, Constantin a declarat duminica zi de odihnă în întregul Imperiu. A adoptat legi împotriva adulterului, abandonării nou-născuților, răpirii și vânzării copiilor.

Primul Sinod Ecumenic




Datorită lui Constantin, în 325 a avut loc primul Sinod Ecumenic la Niceea, unde au fost redactate primele șapte articole ale Crezului, s-a stabilit data Paștelui și s-au emis 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

Constantin cel Mare a fost botezat de episcopul Eusebiu de Nicomidia în mai 337 și a murit pe 21 mai același an.

Semnificații Religioase

Convertirea lui Constantin la creștinism a fost marcată de confruntarea din octombrie 312 cu Maxențiu la Pons Milvius (Podul Vulturului). În acest loc, Constantin a văzut o cruce luminoasă pe cer cu inscripția „Întru aceasta vei birui”. Noaptea, Iisus Hristos i s-a arătat în vis cerându-i să pună semnul crucii pe steagurile soldaților săi. A doua zi, Constantin a câștigat bătălia și a intrat victorios în Roma.

Un an mai târziu, a emis Edictul de la Mediolanum, recunoscând oficial creștinismul.

Sfânta Elena și Descoperirea Relicvelor Sfinte

Mama sa, Sfânta Elena, a fost devotată valorilor creștine. Ea a descoperit locul Golgotei și lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos. Elena a construit lăcașuri de închinare la Ierusalim și în alte locuri sfinte, inclusiv Biserica Învierii deasupra Sfântului Mormânt.

Pentru contribuția lor la răspândirea creștinismului, Constantin și Elena au fost canonizați de Biserica Ortodoxă și sunt considerați „întocmai cu apostolii”.

Tradiții și Obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena

De Sfinții Constantin și Elena, se spune că este ultima zi pentru semănatul porumbului, ovăzului și meiului. După această zi, se crede că tot ce se seamănă se va usca. În unele zone, oamenii duc la biserică bujori, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine pentru belșug și sănătate.

Păstorii decid cine va fi baciul, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi oile pe timpul pășunatului.

Sperietoarea Vrăjitoarelor




Membrii familiei se adună în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri de lemn în vasele în care se fierbe laptele, strigând tare pentru a speria vrăjitoarele. În sate se aprind focuri mari, păzite pentru a proteja oamenii de rele.

Superstiții: Ce Nu Trebuie Să Faci

De Sfinții Constantin și Elena nu se lucrează. Se crede că recoltele vor fi mâncate de păsări dacă se muncește în această zi. Femeile tămâiază și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele. Nu se face curățenie generală, nu se spală, nu se coase și nu se gătesc mâncăruri grele, deoarece se spune că toate lucrurile făcute în zi de sărbătoare nu au spor.

Se consideră de bun augur să aduci bujori în casă, fiind floarea armoniei care aduce înțelegere și liniște în familie.


Foto: De la No machine-readable author provided. Decius assumed (based on copyright claims). – No machine-readable source provided. Own work assumed (based on copyright claims)., CC BY-SA 3.0, Legătură