Radio Mania

Știri

Săptămâna Patimilor: Hristos a Înviat!

Săptămâna Patimilor: Hristos a Înviat!

Săptămâna Patimilor: Hristos a Înviat!

Hristos a Înviat!

Sărbătoarea Sfintelor Paști este cea mai mărită şi solemnă dintre sărbătorile anului, care aduce omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.

Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște.

Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor.

Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori.

Când preotul rostește „Hristos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea tainei Învierii.

Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului.

Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie.

Obiceiuri de Paşte în regiunile României




Ca orice mare eveniment creștinesc sărbătorit în țara noastră avem și de această dată obiceiuri moștenite din vremuri străvechi, în funcție de regiune:

În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedepsiţi că a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfrupta atât „hoţii”, cât şi „păgubaşii”.

Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul.

Probabil cel mai de notorietate obicei e cel din zona Transilvaniei, cunoscut sub numele de „stropit”.

Potrivit acestuia – preluat de la maghiari – băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”.

„Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.

În Ţara Bârsei, în jurul Brașovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate – obiceiul Junii Brașovului.

Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de călușari sau de colindători, cu vătaf şi casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri.

Cea mai cunoscută şi îndrăgită dintre ele este aruncarea buzduganului.

În zona Câmpulung Moldovenesc, datina se deosebeşte prin complexitatea simbolurilor, a credinţei în puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvântare a bucatelor.

În zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului care să sfinţească şi să binecuvânteze bucatele din coşul pascal.

În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala strămoşilor.

În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu model specific zonei sunt aşezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga secetă), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru că rodul grâului să fie bogat), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor).

Deasupra acestei farfurii se aşază pasca, şuncă, brânză, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfecla roşie cu hrean, şi prăjituri.

Un foarte frumos obicei se păstrează în Maramureş, zona Lăpuşului. Dimineaţa în prima zi de Paşti, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului.

Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor „Sărbători fericite!”.

La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.

La Călăraşi, la slujba de Înviere, credincioşii aduc în coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonoc şi cocoşi albi. Cocoşii sunt crescuţi anume pentru împlinirea acestei tradiţii.

Ei vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocos canta primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belşug.

După slujbă, cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci

Obiceiuri de Paște și tradiții de Paște în unele zone din România

În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor.

Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale, după acestea se continua masa cu friptură de miel.

În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută.

Cu această apă se spala pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele.

Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a îşi arăta consimţământul la sentimentele lor, trebuie să le oferă un ou roşu.

În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să-şi clătească fata cu apă şi să-şi atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii.

O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

Obiceiuri, Credințe și Superstiții de Paște




  • În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.
  • Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.
  • În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.
  • Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.
  • În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.
  • Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.
  • Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.
  • La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.
  • Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.
  • Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.
  • De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă.
  • Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.
  • De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.
  • Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.
  • Copii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.

Mesaje de Paște

  1. “Sărbători fericite de Paște! Fie ca bucuria învierii să lumineze inimile voastre și să vă aducă multe momente de fericire în această zi minunată.”
  2. “Hristos a înviat! Sărbători fericite de Paște, pline de lumină, dragoste și pace. Să aveți parte de momente minunate alături de cei dragi!”
  3. “Paște fericit! Sărbătoarea învierii să vă aducă pace în inimi, speranță în suflete și multă iubire în viețile voastre.”
  4. “Învierea Domnului să aducă în viața voastră lumină, bucurie și binecuvântări neîncetate. Să aveți un Paște minunat alături de cei dragi!”
  5. “Hristos a înviat! Sărbători fericite și pline de lumină alături de familia și prietenii voștri dragi. Paște binecuvântat!”
  6. “Fie ca spiritul paștelui să aducă în casele voastre multă bucurie, pace și armonie. Paște fericit și luminos pentru voi și cei dragi!”
  7. “În ziua de Paște, să vă umpleți inimile de bucurie și să vă bucurați de fiecare moment alături de cei dragi. Sărbători fericite!”
  8. “Sărbătoarea Paștelui să vă aducă liniște în suflet, zâmbete pe buze și momente de fericire împărtășită alături de cei dragi. Paște fericit!”
  9. “Hristos a înviat! Să aveți parte de un Paște plin de lumina, iubire și bucurie alături de cei dragi. Sărbători fericite!”
  10. “Paște fericit! Fie ca fiecare clipă să vă aducă mai aproape de inima celor dragi și să vă umple sufletele de fericire și recunoștință.”
  11. “Învierea Domnului să vă aducă un ocean de bucurie, un munte de fericire și un cer de iubire. Sărbători fericite de Paște!”
  12. “Sărbători fericite de Paște! Fie ca lumina și iubirea învierii să vă încălzească inimile și să vă umple sufletele de bucurie.”
  13. “În ziua de Paște, fie ca sufletele voastre să strălucească precum lumina învierii, iar bucuria să vă însoțească în fiecare pas. Paște fericit!”
  14. “Cu ocazia Sărbătorilor Pascale, vă doresc să aveți parte de un Paște binecuvântat, plin de iubire, bucurie și armonie. Hristos a înviat!”
  15. “Paște fericit! Fie ca fiecare moment al acestei zile să vă aducă mai aproape de binecuvântările divine și să vă umple inimile de pace și speranță.”
  16. “În această zi de Paște, să vă bucurați de darurile vieții, de iubirea celor dragi și de frumusețea lumii înconjurătoare. Sărbători fericite!”
  17. “Hristos a înviat! Să aveți parte de un Paște plin de lumină, fericire și împliniri alături de cei dragi. Sărbători fericite de Paște!”
  18. “Fie ca învierea Domnului să vă aducă pace în suflete, iubire în inimi și lumina în cărările vieții. Paște fericit și binecuvântat!”
  19. “Sărbători fericite de Paște! Fie ca bucuria învierii să vă umple casele și să vă aducă momente de fericire alături de cei dragi. Paște luminos!”
  20. “În această zi de sărbătoare, să vă umpleți inimile de bucurie și să vă bucurați de frumusețea și armonia Paștelui alături de cei dragi. Hristos a înviat!”

Cât timp spunem “Hristos a înviat” după Paște




După cele 40 de zile de post, încheiate cu Săptămâna Patimilor, urmează noaptea de Înviere.

Spre dimineață, când credincioșii au luat lumină și ”paști”, pot începe să folosească formula de salut ”Hristos a înviat”.

Acest salut poate fi utilizat timp de 40 de zile de la Înviere, până Înălțare.

Sursa foto: Tematic Photography