Radio Mania

Diverse

Săptămâna Luminată : Lunea Albă – ziua în care se deschid Porțile Raiului

Săptămâna Luminată : Lunea Albă – ziua în care se deschid Porțile Raiului

Săptămâna Luminată : Lunea Albă - ziua în care se deschid Porțile Raiului

Săptămâna Luminată: Lunea Albă, ziua în care se deschid Porțile Raiului. Săptămâna Luminată începe după ziua de Paște și Învierea Domnului și se termină cu Duminica Tomii. Fiecare dintre aceste zile are semnificații aparte pentru credincioși.




Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare, care se termină după cincizeci de zile de la Paşti la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

În tot acest timp, creştini ar trebui să se salute cu urarea ”Hristos a Înviat !” şi de la Înălţare, ”Hristos S-a Înălţat !”, urmată de răspunsul ”Adevărat a Înviat !” şi ”Adevărat S-a Înălţat !”.

Săptămâna Luminată. Semnificații

Săptămâna luminată stă sub semnul luminii şi prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele ”Veniţi de luaţi lumină”. Hristos iese din mormânt învăluit în lumina cea sfântă a dumnezeirii Sale.

Săptămâna Luminată: Lunea Albă, ziua în care se deschid Porțile Raiului. Săptămâna Luminată începe după ziua de Paște și Învierea Domnului și se termină cu Duminica Tomii. Fiecare dintre aceste zile are semnificații aparte pentru credincioși.

Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare, care se termină după cincizeci de zile de la Paşti la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

În tot acest timp, creştini ar trebui să se salute cu urarea ”Hristos a Înviat !” şi de la Înălţare, ”Hristos S-a Înălţat !”, urmată de răspunsul ”Adevărat a Înviat !” şi ”Adevărat S-a Înălţat !”.

În primele secole ale creştinismului, în timpul Săptămânii Luminate, catehumenii (cei care se pregăteau să primească taina Botezului), care erau botezaţi în noaptea de Paşti, purtau haine albe, simbol al bucuriei Învierii.

În această săptămână, ei veneau în fiecare zi la Biserică, participând la Sfânta Liturghie şi împărtăşindu-se cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos. Pentru că primiseră Botezul, ei se numeau „luminaţi”, iar săptămâna aceasta era socotită pentru ei „Săptămâna cea luminată”.

În această perioadă, slujbele Biserici sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările şi citirile din aceasta perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morţi a Mântuitorului.

Chiar şi slujba înmormântării celor care au adormit în timpul acestei săptămâni, indiferent pentru cine ar fi săvârşită (preot, călugăr sau credincios), este înlocuită de slujba Învierii. Se cântă la mort „Hristos a Înviat!”.

În această perioadă, toate lucrurile se umplu de lumina sfântă a Învierii Domnului. În noaptea Sfintelor Paști, în biserică se sting toate luminile și numai candela de pe Sfânta Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă, prevestind parcă intrarea într-o săptămână cu totul aparte.

Spațiul întunecos reprezintă chipul morții și al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. Candela aprinsă de pe Sfânta Masă este sufletul viu și îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad.

Săptămâna Luminată. Lunea Albă, a doua zi de Paște. Tradiții




Se spune că în a doua zi de Paşti se vor deschide portile iertării și ale raiului. Astfel, cei care mor în cea de-a doua zi de Paşte nu mai trec prin Judecata de Apoi.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă.

Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu aghiasmă şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.

În biserici se oficiază aceeași slujbă care a avut loc în noaptea Învierii și Sfânta Liturghie. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului. Rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomii.

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor. Aceasta mai este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor.

Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis.

Cel care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.

În a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul țării, un ritual numit Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viaţă.

În a doua zi de Paști, se obișnuieste ca finii să se ducă în vizită la nași, cu colaci, pasca și ouă roșii, iar copiii merg la părinți. Nașii trebuie să îi ospăteze pe fini, tradiția spunând că aceștia mergeau împreună la hora satului, scrie creștinortodox.ro.

În cea de-a doua și în cea de-a treia zi de Paște avea loc stropitul – ritual cu apă, în amintirea readucerii la viață a fetei de evreu, care a leșinat la aflarea veştii învierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apă de către tinerii care treceau întâmplător prin zonă.

Săptămâna Luminată. Tradiții din zilele următoare

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.